Raluca Ana Elas sau Ra cum i se spune și-a dorit mereu să trăiască în natură, așa cum îi erau vacanțele în copilărie. S-a născut și a crescut în București, dar a vrut mereu să se mute la țară. Iar lucrul acesta s-a întâmplat odată cu apariția baiețelului ei Rian. Atunci când cel mic a făcut insuficiență respiratorie de trei ori din cauza poluării și pediatrul i-a recomandat să se mute la sat, Ra nu a mai stat pe gânduri și a plecat într-o aventură în doi într-un sat din județul Argeș, exact pe unde începe Transfăgărășanul. De altfel, spune despre ei că sunt „doi nomazi cu dorința de a prinde rădăcini într-un loc pe care încă îl căutăm”.
Raluca Ana Elas este „o visătoare incurabilă și o mamă extrem de devotată cu o putere de sacrificiu uriașă”. Iar acasă pentru Ra este „acolo unde este sufletul, copilul și pisica”. Dar cum arată viața unei femei singure la sat? Și care sunt sacrificiile, dar și bucuriile pe care le trăiește în fiecare zi?
Unde stai, povestește-ne puțin despre căsuța în care stai împreună cu cel mic
Momentan locuim în județul Argeș, într-un sat pe unde începe Transfăgărășanul, după Curtea de Argeș. Și spun momentan pentru că locuim cu chirie. Suntem doi nomazi cu dorința de a prinde rădăcini într-un loc pe care încă îl căutăm.
Până atunci eu consider că „acasă” este acolo unde este sufletul, copilul și pisica 😊 Așa l-am crescut pe Rian, băiețelul meu. L-am învățat să nu se atașeze prea mult de un loc sau de un lucru.
Căsuța unde locuim am umplut-o de căldură și iubire, o decoram zilnic în alte și alte feluri ca să nu ne plictisim. Puținii oameni care ne trec pragul spun că se aseamănă cu un mic muzeu și sunt fascinați de câte poți găsi la noi de la tot felul de pietre luate din râuri, peșteri, oase la fel găsite, flori uscate, gâze și gândăcei pentru insectar, picturile noastre direct pe pereți, până la zecile de cristale semi prețioase pe care le colecționăm, statuete și lucruri pe care le-am adus din toate călătoriile mele. Unele dintre cele mai interesante lucruri sunt un colier cu un cioc de Tucan pe care l-am adus din Peru, făcut de tribul Shipibo care trăiește pe Amazon pe care l-am vizitat și o bucată de maxilar al ursului preistoric Ursus Spelaeus pe care l-am găsit cu Rian într-o peșteră din masivul Piatra Craiului. Arheologia este una dintre cele mai mari pasiuni și mă bucur că am reușit să i-o insuflu și lui Rian.
Ce te-a făcut să iei decizia să te retragi la țară?
A fost un cumul de factori care m-au făcut să iau această hotărâre pe care am recunoscut că mi-o doream înainte să apară băiețelul meu. Principalul motiv a fost bineînțeles sănătatea copilului meu care a făcut insuficiență respiratorie de trei ori și alte boli asociate din cauza poluării. Știam în suflet că trebuie să plecăm neapărat din București și când pediatrul mi-a recomandat același lucru, nu am mai stat pe gânduri.
Alte motive care au grăbit mutatul nostru au fost imposibilitatea de a-mi permite să mai plătesc o chirie foarte mare în București, aglomerația și conștientizarea faptului că efectiv plăteam cu prea mult timp și energie orice făceam acolo.
Continuarea pe life.ro
Sursă foto – pixabay.com
