Povești știri

Am toată compasiunea pentru mamele care ne spălau culmi întregi de scutece

Mama avea grijă de noi şi de gospodărie, făcea continuu curat şi mâncare, normal că nu avea timp de joacă, iar tata lucra în munți câte o săptămână da, una, nu, iar în cea liberă – mergea la diverse ciubucuri, de acum, la 54 de ani, are mâinile tocite. Mulți ani, doar dintr-un salariu am trăit toți patru.

Nu le-a fost uşor, iar noi nu am simțit greul lor.

Aşa că, am înțeles că părinții noştri au făcut tot ce au putut ei mai bine. Atunci.

Cu resurse limitate. Ei avut mai multă grijă de nevoile noastre de bază, de ce să ne pună pe masă, de cum să ne îmbrace, cum să facă rost de un penar cu carioci pentru şcoală. Țin minte că mama avea un ciorap rupt la călcâi şi tot mie mi-a cumpărat şosete.

Şi îmi dau seama cât de greu le-a fost. Fără maşină de spălat haine, fără uscător, fără maşină de spălat vase, fără pompă de sân electrică, fără scutece de unică folosință, fără aspirator-robot sau oale cu presiune, cu lemne de tăiat, cu animale de hrănit, cu bălegar de cărat cu roaba, cu cartofi de pus şi fân de strâns.

Ne dădeau cu pudră, în loc de creme, ne înfăşau strâns, strâns cu bete şi ne puneau după sobă, la căldură.

Sunt recunoscătoare că trăim vremurile în care suntem acum, în care putem să ne ținem copiii în brațe fără teama “că se învață”, în care putem să îi pupăm oricând, nu “doar în somn”, în care îi creştem cu blândețe, fără lovituri şi cu 100 de “te iubesc-uri” pe zi.

Sunt recunoscătoare că şi multe dintre mamele noastre pot face asta acum, cu nepoții lor.

Aşa că, să le arătăm toată compasiunea din lume, fiindcă nu le-a fost uşor, şi să sperăm că ai noştri copii o vor avea, la timpul potrivit, şi pentru noi.

Că cine ştie cum se vor creşte copiii peste 30 de ani? Şi cine ştie ce ne vor reproşa?

“Doamne, ce norocoase sunteți voi, mamele din ziua de azi. Noi spălam şi fierbeam culmi întregi de scutece, nu aveam detergent special, aveam leşie şi ceai de gălbenele. Nu ştiam să vă ținem în brațe, vă înfăşam şi vă puneam la somn. Mor de drag când o văd pe fie-mea că îl adoarme pe ăla mic pe ea. Îmi pare rău că noi nu am ştiut” – mi-a zis astăzi o bunică.

Sursă – bebelonia.ro

 

Sursă foto – unica.ro

S-ar putea să-ți mai placă și...